Colind la Prislop...

Colind la Prislop...
(poem de Vasile Danci Moroşanu)

În seara asta nu se cîntă
În seara asta, colindăm...
Căci am lipsit, de vreme multă,
Cu fapte bune să-ţi urăm...

Aşa cum tu, mereu, părinte, 
Ne-ai îndemnat, de-atîtea ori,
Să facem stele din cuvinte,
Şi gînduri bune, din ninsori.

Iar din amieze, blînde raze
Să mîngîie pe-al tău mormînt,
Dintr-ale sufletului oaze
Lucrarea bună-n Duhul Sfînt...

Acum, că iar veni Crăciunul,
Ne-am primenit şi îndrăznim
Smeriţi copii, unul şi unul,
La tine, iar, cu toţi venim,

S-aducem pace şi prinos
Din tot ce-am adunat, părinte,
Urmînd îndemnul lui Hristos
Cu care mergem, înainte!

Iar de va fi să ne primeşti
Veni-vom iarăşi, în Ajun,
Şi la alt an, iar de voieşti,
Să ne fii nouă Sfînt Crăciun...

Mărturisiri în prag de centenar cu Dna. Aspazia Oţel Petrescu

Odată cu postarea de faţă vă invităm să urmăriţi un interviu televizat cu mărturisiri ale Dnei. Aspazia Oţel Petrescu, la aniversarea celor 90 de ani de viaţă, un dialog în care cea care a avut bucuria să-l cunoască pe iubitul nostru părinte †Arsenie Boca vorbeşte despre această minunată întîlnire (după min. 13:15) şi despre cît de mult a cîntărit în contextul întîmplărilor ulterioare acestei întîlniri faptul că a primit binecuvîntare de la SFÎNTUL ARDEALULUI într-un moment de cumpănă din viaţa tinerei studente, pe atunci, Aspazia Oţel, care, prin mila lui Dumnezeu, la cei 90 de ani împliniţi în data de 9 decembrie 2013, se numără în prezent printre puţinii supravieţuitori ai temniţelor comuniste...

File de istorie post-comunistă...

Doamna Aspazia Oțel Petrescu, la cumpăna anilor...

Astăzi, 9 Decembrie 2013, în istoria post-comunistă a României noastre eterne și din ce în ce mai puțin fascinantă s-a mai întors o filă... Undeva, într-un tîrg de provincie, în urbea mușatină a Romanului, județul Neamț, într-o discreție și o smerenie copleșitoare, Doamna Aspazia Oțel Petrescu a sărbătorit împlinirea unei vîrste minunate, de Dumnezeu binecuvîntată, eveniment de care generațiile viitoare vor ține de bună seamă cont, asta în contextul în care doamna Aspazia este, se știe bine, unul dintre puținii supraviețuitori ai temnițelor comuniste, între foarte puținii aflați în viață dintre cei care l-au cunoscut pe părintele †Arsenie Boca, o comoară de om pe care suferința l-a făcut să urce treptele înduhovnicirii, care, de la înălțimea celor 90 de ani împliți astăzi,  adună  amintiri numai bune de dat pildă mai ales tinerilor, dar și nouă, tuturor, pentru ca, întăriți de exemplul acestui vrednic supraviețuitor, să putem răzbi prin istoria care tinde a se repeta, demni, neîncovoiați și, mai ales, cu credința în Dumnezeu, drept călăuză… 

 



...nici tinerii nu au uitat de această minunată zi!

Duhul părintelui Arsenie Boca în ținutul mușatinilor...

Rugăciune în comun către părintele †Arsenie Boca

Pînă joi seara (spre vineri), cînd se-mplinesc 24 de ani de la naşterea-n Cer a părintelui †Arsenie Boca, vă invit la o RUGĂCIUNE ÎN COMUN, la cumpăna dintre zile, cu pornire chiar de astăzi, luni, 25 noiembrie, ora 23,45. Astfel, în fiecare dintre zilele enunţate, respectiv luni, marţi şi miercuri, pînă în ziua ajunului pomenirii Părintelui Arsenie Boca (28 Noiembrie), să plecăm genunchii rostind această salbă de rugăciuni (click AICI) pentru PAZA BUNĂ A HOTARELOR ROMÂNIEI, PENTRU A FI FERIŢI DE VRĂJMAŞII ŞI VRĂJMĂŞIILE DE TOT FELUL, PENTRU MINTE ŞI ÎNŢELEPCIUNE CONDUCĂTORILOR NOŞTRI ŞI PENTRU LUMINAREA POPORULUI, PENTRU ÎNTĂRIREA TUTUROR ÎN CREDINŢĂ...  Aşadar, cu ajutorul lui Dumnezeu şi a sfîntului nostru părinte Arsenie Boca, în seara aceasta prima rugăciune în comun, ultima fiind programată pentru ziua de miercuri, ora 23,45, respectiv 27 spre 28 noiembrie. Cine doreşte să se alăture acestei iniţiative să o facă, vă aşteptăm cu drag, cu cît vom fi mai mulţi, cu atît şi puterea rugăciunii noastre va fi mai mare…  DOAMNE-AJUTĂ :) 

Paşi pe Cărarea Împărăţiei...

Cuvînt de învăţătură

24 de ani de mîngîiere şi speranţă cu părintele †Arsenie Boca...

Mai sunt doar cîteva zile pînă la data la care, în urmă cu 24 de ani, părintele †Arsenie Boca se năştea în Cer, lăsîndu-ne nouă, următorilor, îndemnul de a nu ne abate de la Cărarea Împărăţiei... 28 noiembrie, ca-n fiecare an, va aduna, cu siguranţă, potop de lume, mii, zeci de mii de credincioşi, poate, care, de fiecare dată vin la mănăstirea Prislop să se întărească în purcederea lor către mîntuire în acest binecuvîntat loc unde Sfântul Ardealului odihneşte întru Domnul, cel care, prin sfinţenia sa (dovedită din plin şi peste măsura vredniciei noastre, în aceşti ani de cînd este cu noi în duh),  a făcut din aşezămîntul monahal ocrotit de culmile Silivaşului de Hunedoara un autentic Ierusalim al Ortodoxiei din spaţiul românesc...  

Sfântul Ardealului cîntat de poeţi...

Vieţuirea şi nevoinţa sa pilduitoare a făcut ca poporul credincios nu doar să-i recunoască sfinţenia venind să se-nchine la locul unde odihneşte întru veşnicie părintele arhimandrit †Arsenie Boca ci, mai mult, fiecare credincios căutînd înspre adîncurile sufletului după cîte o ofrandă pentru Sfântul Ardealului atît de adorat, atît de drag românilor din toate colţurile ţării... Unii i-au ţinut vie amintirea, prin mărturisirile lor, aceştia fiind foarte numeroşi, înmulţindu-se, chiar, în vremurile acestea cînd din ce în ce mai des se vorbeşte despre lucrarea minunată a sfântului nostru drag cu cei care, cu credinţă, caută spre mănăstirea Prislop, locul devenit fără drept de tăgadă Ierusalimul plaiurilor mioritice înţesat zilnic de sute şi mii de pelerini care caută alinare sufletească şi trupească înălţînd rugăciuni către părintele Arsenie... Alţii, aproape la fel de numeroşi, se întîlnesc în adunări la care sunt bineveniţi toţi cei care caută spre cele moştenite de la părintele Arsenie Boca, simpozioanele şi conferinţele de la noi din ţară şi de peste hotarele României ilustrînd mereu, în tuşe noi, adesea inedite, icoana celui mai venerat părinte al ortodoxiei noastre, chiar dacă mai marii clerului încă nu recunosc ceea ce a confirmat pe deplin poporul, ba chiar unii, uimitor de mulţi, se feresc să-i rostească numele în spaţiul public, şuşotind pe la dos, ce-i drept, vorbe de laudă, dealtfel cuvenite la adresa arhanghelului de la Prislop. Cineva, chiar, s-a învrednicit să încropească un acatist despre care deşi se spune că "este necanonic" este pe buzele şi în sufletele miilor, poate a zecilor, a sutelor de mii de credincioşi care, astfel, nu doar că îi poartă vie memoria părintelui ci, mai mult, nu încetează a se ruga la cel care a făgăduit că de-acolo, din Împărăţia lui Dumnezeu, ne va ajuta mai mult decît a putut să o facă atîta vreme cît a fost printre noi (nu doar în duh)... În fine, de luat în seamă mai este tagma iconarilor, unii chiar "de ocazie", care îndrăznesc să ilustreze chipul minunat, înflăcărat de lumina credinţei a părintelui Arsenie Boca cel care, iată, nu a scăpat nici poeţilor, inspiraţi de figura aproape legendară de-acum a celui care, profetic, ne-a asigurat înainte să se nască în Cer că "ţara va lua foc de la Prislop"! Adică, tocmai ceea ce trăim acum, ceea ce s-a confirmat în cei aproape 24 de ani care s-au scurs de la acel sfîrşit de noiembrie a anului 1989, de atunci de cînd naţia românească atît de sărăcită şi de subjugată de ai săi conducători s-a îmbogăţit cu încă un sfînt, părintele Arsenie Boca fiind nu doar speranţa noastră că va mijloci pentru noi ci şi raza aceea de lumină în măsură să ne scoată din deznădejde, arătîndu-ne care este, în fapt, Cărarea Împărăţiei...

Nădejdea-n Tine, Sfinte…

Părinte Arsenie, Îți scriu din nou poem…
Și pun scâncitul lacrimei, în slovă, 
De crucea ta sfios ne-apropiem,
Nădejdea-n Tine, Sfinte, ne e provă!

Ne ești corăbier, ne ești părinte,
Ești sfântă gazdă, acolo, la Prislop,
Mormântul tău e sfânt, între morminte,
Ești crin sfinţit, ești freamătul de plop!

Te rog, te strig, te chem, aici, departe,
Tu poți veni... Pe noi să ne găsești!
Păcatu-adânc de tine mă desparte,
Dar Tu mă ierți, din nou, că mă iubești!

Învață-mă să fiu ca Tine, dreaptă!
Cu har, adună-mi pașii-n Raiul Tău
De mână du-mă, treaptă după treaptă,
Și curgă lacrima, din ochii mei, pârău!

Că de-ai fi Tu, stăpânul casei mele,
M-aș face punte-n calea veșniciei
Din rugăciuni, aș face mii de stele
Drumul mi-ar fi, Cărarea Împărăției!

(poem de Violeta Cîmpan)

Atenție mare la "mărturisitorii" mincinoși!

Toată lumea vrea în cârca părintelui...

La Vața, pe urmele părintelui Arsenie Boca...  

Toată lumea urcă de-acum în cîrca sfîntului nostru părinte, doar, doar, aşa, se pot şi ei vedea (de departe), puţini (chiar, sau, mai ales, pe-aici, în mediul virtual!) fiind cei care pun sub semnul evlaviei orice gest, orice acţiune publică care se leagă de Sfîntul Ardealului... Iată încă o mostră (acest articol din "Adevărul") în care autorul îmbină propria-i imaginație cu repre reale, ducînd, astfel, credulii în eroare... NU AVEM NEVOIE DE ASTFEL DE "MĂRTURISITORI", sau eu, cel puțin, nu am nevoie de șmecheri și de farisei care (mai mult) se folosesc de numele părintelui Arsenie Boca, fie că sunt ei semnatari de articole "de interes", fie că sunt făcători de filme, iconari, chiar, și alte categorii care-și trag osîndă sufletului asociind ceva, CU ORICE PREȚ, cu numele iubitului nostru părinte. Iar ca să mă justific nițel (apropo de articolul în cauză, apărut sub semnătura numitului Daniel Guță,  pare-se un “corespondent local”), vă spun, în calitate de jurnalist de data aceasta, că un astfel de material trebuie să fie însoțit, la vedere, OBLIGATORIU, măcar de 3-4 poze, dacă nu chiar de un scurt fotoreportaj, or așa ceva, precum veți vedea, nu există ?! Dacă, totuși, doriți să ajungeți la Vața de Sus, pe urmele părintelui Arsenie Boca, se poate: faceți doar click AICI. Iar, ca idee, grijă mare ce luați de bun!!! 

Profetiile parintelui Arsenie Boca

Flacăra din furtună:  

Întîlnirea providențială a Dnei. Aspazia Oțel Petrescu cu părintele Arsenie Boca...

Mai bogati cu un sfant...

Parintele Iustin Parvu, de la Manastirea Petru Voda, a plecat in Rai...

Anul 2013: la cumpana lui Ciresar, VOIEVODUL ORTODOXIEI ROMANESTI - Arhim. Iustin Parvu a fost chemat la Cer, lasandu-i pe cei ravnitori intru Hristos cu inimile cernite de tristete, insa luminate de bucuria faptului ca acolo, sus, langa Parintele Arsenie Boca, am mai sporit cu un sfant...
Bunul Dumnezeu sa-i odihneasca!

Părintele Arsenie Boca şi rădăcina durerii noastre

 "Am vrut să pun mîna pe RĂDĂCINA DURERII, care nu este alta decît PĂCATUL, rugîndu-mă pentru pacea a toată lumea şi pentru bunăstarea sfintelor lui Dumnezeu biserici... Aud deodată în urechea dinăuntru înfruntarea amarnică: <<Nu te ruga de Mine să le dau pace, roagă-te de oameni să-şi schimbe purtările, dacă mai vor să vadă PACE pe pămînt...>>" (Părintele Arsenie Boca)